Cum poate face rost Guvernul de şapte miliarde de euro pentru reducerea taxelor. Cât pierde România pe zi din cauza evaziunii fiscale

Cea mai importantă sursă de venituri şi cea mai puţin folosită, de către toate guvernele României de până acum, este reducerea evaziunii fiscale. În timp ce statul român colectează, în total, taxe şi impozite de circa 32 de euro la fiecare 100 de euro din economie, media UE este de 44 de euro la fiecare 100 de euro din PIB, în condiţiile în care fiscalitatea din România este mai ridicată decât în alte state.
Dacă Guvernul, prin Fisc, Garda Financiară şi prin Administraţia Vămilor ar reduce măcar cu o treime evaziunea fiscală din România, estimată de Consiliul Fiscal ca fiind de până la 15% din PIB, atunci veniturile la bugetul general consolidat ar fi cu aproape şapte miliarde de euro mai mari. Astfel, la o evaziune fiscală de doar 10% din PIB, instituţiile statului ar fi putut colecta anul acesta, în total, aproximativ 50 de miliarde de euro, în loc de doar circa 43 de miliarde de euro. Practic, în fiecare zi statul pierde încasări de aproape 54 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale.
România, depăşită doar de Bulgaria la capitolul "economie ascunsă" în întreaga UE
În topul statelor cu cea mai mare "economie ascunsă", de la care statul nu încasează aproape nimic din taxele şi impozitele legale datorate, România se află pe locul 2 în UE, cu un procent de 29,6% din PIB, fiind depăşită doar de Bulgaria, cu un nivel de 32,3%.
Reducerea evaziunii fiscale la zero ar echivala cu creşterea veniturilor statului cu 21 de miliarde de euro, deci creşterea celor actuale cu aproape 50%. Evaziune fiscală există însă şi în UE şi în SUA şi în toate economiile din lume. Conform unui studiu citat de Consiliul Fiscal, 19,2% din întreaga economie a UE este "ascunsă", respectiv nu îşi plăteşte taxele şi impozitele legale către bugete. Până şi în Austria, statul cu cea mai mică evaziune fiscală din Uniunea Europeană, "economia ascunsă" este estimată la aproape 8% din PIB.

Sursă: Consiliul Fiscal, pe baza studiului "Size and development of the Shadow Economy from 2003 to 2012: some new facts"
O evaziune similară cu cea din UE ar însemna venituri anuale suplimentare cât bugetul Educaţiei pe doi ani
Dacă în România ponderea acestei părţi din economie ar fi redusă la nivelul UE, respectiv cu o treime, de la 29,6% la 19,2% din PIB, atunci statul ar putea obţine venituri suplimentare de şapte miliarde de euro, echivalentul bugetului Educaţiei (fără a lua în calcul plata salariilor profesorilor de către autorităţile locale) pe aproape doi ani, sau aproape cât bugetul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) pe patru ani. Banii suplimentari ar putea fi folosiţi fie pentru reduceri consistente de taxe, fie pentru sporirea cheltuielilor cu investiţiile sau cu asistenţa socială.
În 2010 evaziunea din TVA era estimată de Consiliul Fiscal la echivalentul a 3,6% din PIB.
Presupunând că acest nivel s-a menţinut, reducerea evaziunii din TVA cu o treime ar însemna venituri suplimentare anuale de cel puţin 1,64 miliarde de euro. Simplu spus, dacă statul ar reduce evaziunea fiscală la încasarea TVA măcar cu o treime ar putea reduce nivelul TVA de la 24% la 21% (sau chiar la 20%, cu o scădere asumată a veniturilor de circa 240 de milioane de euro pe an) menţinând încasările la acelaşi nivel. Impactul majorării sau scăderii cu un punct procentual a taxei pe valoarea adăugată în condiţiile menţinerii la acelaşi nivel a consumului şi a gradului de colectare este de circa 470 de milioane de euro pe an, conform calculelor gândul.
Reducerea cu o treime a evaziunii fiscale din întreaga economie ar echivala, de asemenea, cu fondurile necesare construirii a 2.000 de kilometri noi de autostrăzi, adică de aproape patru ori mai mult decât actuala reţea din România, la un cost mediu de 3,5 milioane de euro pe kilometru construit.
TVA mai mare, încasări sub cele din statele cu o taxă pe valoarea adăugată mai mică
Un grad scăzut al colectării taxelor şi impozitelor face ca nivelul unei taxe să nu fie reflectat direct proporţional în economie. Într-un studiu făcut public la finele lunii octombrie, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, atrăgea atenţia că deşi România are un nivel al TVA de 24% sunt alte state care, la o valoare mai mică a taxei, încasează mai mult din ea, ca pondere în economia totală.

Sursă: Consiliul Fiscal, pe baza datelor Eurostat
"România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în condiţiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% faţă de 20%). În plus, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a României şi o cotă legală de TVA inferioară (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adăugată în 2011, 8,6% din PIB", se precizează în raportul Consiliului, prezentat de Dumitru.
Deficitul bugetului de pensii de stat ar putea fi redus la un miliard de euro
Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul încasărilor contribuţiilor de asigurări sociale şi a celorlalte contribuţii aplicate salariilor din România. Conform datelor prezentate de Consiliul Fiscal, deşi nivelul acestor contribuţii (cele mai importante fiind cele la bugetul de pensii, Sănătate şi Şomaj) este de 43%, rata efectivă de taxare a muncii este de doar 27%.
Marea problemă în acest caz este munca "la negru". Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, în septembrie, erau circa 6,2 milioane de angajaţi. Conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii însă, numărul celor cu contracte, care contribuie efectiv la bugetul asigurărilor sociale, este de doar 4,32 de milioane.
Cum arăta forţa de muncă a României la finele lunii septembrie

Sursă: Raportul trimestrial al INS privind ocuparea şi forţa de muncă din România, pentru trimestrul al III-lea din 2012
INS precizează, de altfel, că cifra de 6,2 milioane de salariaţi reprezintă salariaţii, "inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru". Practic, pentru 1,9 milioane de angajaţi din România nu se plătesc deloc, sau se plătesc mult sub nivelul legal, contribuţiile legale datorate statului. Consiliul Fiscal estimează că în 2010 evaziunea în cazul CAS reprezintă 4,5% din PIB. Reducerea ei cu o treime ar fi echivalat cu venituri suplimentare de circa 2 miliarde de euro anul acesta, presupunând că nivelul evaziunii a rămas acelaşi ca acum doi ani.
Reducerea cu o treime a evaziunii la plata CAS ar permite reducerea contribuţiilor cu opt puncte procentuale
Aceste venituri ar putea fi folosite, de exemplu, pentru a acoperi în buget nu numai reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, măsură al cărei impact ar fi, conform estimărilor gândul, o scădere cu 1,25 miliarde de euro a încasărilor la bugetul de stat, în condiţiile în care fiecare punct procentual de CAS "aduce" la buget 250 de milioane de euro pe lună, conform execuţiei bugetare pe primele 11 luni ale acestui an. Astfel, reducerea evaziunii fiscale cu o treime la încasarea CAS ar permite reducerea contribuţiilor cu opt puncte procentuale, fără a afecta veniturile actuale.
Conform calculelor gândul pe baza cifrelor oficiale ale Ministerului de Finanţe, "gaura" din bugetul pensiilor de stat, respectiv diferenţa dintre cheltuieli şi venituri, va fi de 3 miliarde de euro anul acesta. Dacă evaziunea la plata CAS ar fi fost redusă cu o treime, deficitul bugetului pensiilor de stat ar fi fost redus la doar un miliard de euro. Anul viitor, dată fiind lipsa creării de noi locuri de muncă, a creşterii lente a salariului mediu brut pe economie şi menţinerea încasărilor ca pondere în PIB, la care se adaugă şi indexarea pensiilor cu 4% începând de la 1 ianuarie, "gaura" de la bugetul de pensii de stat va fi cel puţin la fel de mare.