Plafonarea la 15% a despãgubirilor pentru case naţionalizate, propusã de Guvernul Ungureanu, nu este o soluţie sustenabilã deoarece creeazã o discriminare clarã, dar singura soluţie este de eşalonare a plãţilor „pe un termen important de ani” şi de reverificare a multor dosare, spune premierul Ponta.
„Nu se poate pune
problema decât de eşalonare pe un termen important de ani şi
reverificare a multora dintre dosare, pentru cã s-au fãcut abuzuri şi
afaceri", a spus Ponta la România TV.
El a susţinut cã România a plãtit deja 4 miliarde euro pentru imobile naţionalizate.
Premierul a amintit, în acest context, cã autoritãţile au transferat cãtre Fondul Proprietatea, administrat privat, câte 20% din acţiuni la mai multe companii de stat de importanţã strategicã şi a arãtat astfel cã, în opinia sa, Legea 247/2005, în baza cãruia a fost efectuat acest transfer, a fost "cel mai mare rãu care puteam sã-l facem României", dar care nu mai poate fi reparat decât printr-o soluţie inteligentã de aplicare.
În primãvara acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat cã vrea sã limiteze la 15% din valoarea realã a bunului despãgubirile care vor fi plãtite de stat foştilor proprietari pentru proprietãţile naţionalizate şi sã elimine posibilitatea restituirii în naturã. De asemenea, plata urma sã fie efectuatã eşalonat pe o perioadã între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decãdere şi stabilit la maximum 90 zile.
Varianta a fost avansatã în contextul în care Guvernul a fost obligat de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO) sã modifice Legea proprietãţilor naţionalizate, prin stabilirea unui nou sistem de platã a despãgubirilor pentru aceste proprietãţi.
Ministrul Finanţelor de atunci, Bogdan Drãgoi, a declarat agenţiei Mediafax cã plata integralã exclusiv prin bani pentru proprietãţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumãtate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.
Ulterior însã, Guvernul a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului o amânare a termenului în care trebuie sã modifice Legea proprietãţilor naţionalizate, interval în care sã analizeze toate soluţiile posibile de rezolvare a problemei, iar CEDO a acceptat în luna iunie, când la guvernare se afla deja Cabinetul Ponta, prelungirea cu nouã luni a acestui termen, pânã aproape de începutul lunii aprilie 2013.
La rândul sãu, premierul Victor Ponta a declarat, în luna mai, cã nu ia în calcul varianta plafonãrii la 15% a despãgubirilor pentru casele naţionalizate şi cã trebuie gãsitã, în acest caz, soluţia constituţionalã, echitabilã, pentru restituirea în primul rând în naturã a proprietãţilor, acolo unde este posibil.
El a susţinut cã România a plãtit deja 4 miliarde euro pentru imobile naţionalizate.
Premierul a amintit, în acest context, cã autoritãţile au transferat cãtre Fondul Proprietatea, administrat privat, câte 20% din acţiuni la mai multe companii de stat de importanţã strategicã şi a arãtat astfel cã, în opinia sa, Legea 247/2005, în baza cãruia a fost efectuat acest transfer, a fost "cel mai mare rãu care puteam sã-l facem României", dar care nu mai poate fi reparat decât printr-o soluţie inteligentã de aplicare.
În primãvara acestui an, Guvernul Ungureanu a anunţat cã vrea sã limiteze la 15% din valoarea realã a bunului despãgubirile care vor fi plãtite de stat foştilor proprietari pentru proprietãţile naţionalizate şi sã elimine posibilitatea restituirii în naturã. De asemenea, plata urma sã fie efectuatã eşalonat pe o perioadã între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decãdere şi stabilit la maximum 90 zile.
Varianta a fost avansatã în contextul în care Guvernul a fost obligat de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO) sã modifice Legea proprietãţilor naţionalizate, prin stabilirea unui nou sistem de platã a despãgubirilor pentru aceste proprietãţi.
Ministrul Finanţelor de atunci, Bogdan Drãgoi, a declarat agenţiei Mediafax cã plata integralã exclusiv prin bani pentru proprietãţile naţionalizate de comunişti ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumãtate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.
Ulterior însã, Guvernul a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului o amânare a termenului în care trebuie sã modifice Legea proprietãţilor naţionalizate, interval în care sã analizeze toate soluţiile posibile de rezolvare a problemei, iar CEDO a acceptat în luna iunie, când la guvernare se afla deja Cabinetul Ponta, prelungirea cu nouã luni a acestui termen, pânã aproape de începutul lunii aprilie 2013.
La rândul sãu, premierul Victor Ponta a declarat, în luna mai, cã nu ia în calcul varianta plafonãrii la 15% a despãgubirilor pentru casele naţionalizate şi cã trebuie gãsitã, în acest caz, soluţia constituţionalã, echitabilã, pentru restituirea în primul rând în naturã a proprietãţilor, acolo unde este posibil.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu