Scumpiri pe bandă rulantă, mai mult de muncă pentru economişti şi întreprinzători la calculul impozitelor, posibile (dar nu obligatorii) creşteri ale taxelor locale sau îngheţarea ori majorarea veniturilor la anumite categorii de salariaţi – acestea ar fi, pe scurt, schimbările aduse de legislaţia ce va intra în vigoare din 1 ianuarie 2013. „Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a noilor reglementări.
Val de scumpiri din cauza accizelor
 
Aderarea României la UE presupune, între altele, o aliniere graduală a taxelor pe produsele considerate de lux (accize) la nivelul comunitar şi, în acelaşi timp, calcularea acestora după un curs oficial care se schimbă în fiecare an. Pentru România, data de 1 ianuarie vine cu un val de scumpiri din cauza majorării accizelor din două motive: creşte suma de plată ca taxă şi, în acelaşi timp, cursul oficial de calcul urcă de la 4,30 la 4,52 de lei/euro. 
 
Vom avea de plătit mai mulţi euro – şi, simultan, mai scumpi – pentru accizele la produse precum benzină, motorină, ţigări, cafea, băuturi alcoolice ca bere, vin sau spirtoase pe care le vom cumpăra în anul viitor. De asemenea, GPL-ul cu care se alimentează cele mai multe taxiuri şi kerosenul din avioane vor fi mai scumpe din cauza accizelor, ceea ce înseamnă că este de aşteptat ca tarifele pentru aceste categorii de transporturi să crească proporţional. Per ansamblu, majorările de costuri induse numai de accize sunt estimate la 5%, dar există şi creşteri posibile de peste 35% ale unor preţuri.
 
Comentând aceste schimbări, Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator (RBA), spune că Guvernul ar putea să atenueze impactul accizelor asupra preţurilor. 

„Majorarea accizelor face parte dintr-un calendar stabilit la nivelul UE, iar România trebuie să-l respecte. Dar Guvernul poate să atenueze efectul acestei majorări prin diminuarea altor taxe şi impozite. Spre exemplu, scăderea TVA poate contrabalansa majorarea accizelor. Evident, o eventuală relaxare fiscală pe anumite paliere trebuie contrabalansată printr-o creştere a veniturilor la bugetul de stat, prin combaterea marii evaziuni fiscale, prin investiţii publice de mari dimensiuni care generează noi locuri de muncă şi dezvoltă economia pe orizontală, dar şi prin atragerea investiţiilor străine prin politici publice stimulative. De asta are nevoie România în următoarea perioadă“, a conchis Marian Duşan.
 
Carburanţii se vor scumpi cel mai mult
 
Calculele „Adevărul“ arată că, în urma creşterii accizelor, carburanţii se vor scumpi cel mai mult. Benzina se va apropia de pragul de 7 lei/litru, iar motorina îl va depăşi. Ţigările se vor scumpi cu 50 de bani, iar cafeaua – cu mai mult de 2 lei.
 
Curentul se scumpeşte cu 10%
 
Consumatorii de energie electrică în regim reglementat - populaţia şi instituţiile publice - vor plăti de la 1 ianuarie 2013 cu 6% mai mult, după ce ANRE a majorat cu 6% costurile pe care le recunoaşte producătorilor de profil, incluse în tarife. Pe lângă această scumpire, pe factură se va trece, însă, şi ajutorul pentru energia regenerabilă.
 
„Pentru o factură lunară medie de 40 de lei aferentă unui consum de 100 KWh, creşterea de la 1 ianuarie va fi de 4 lei, adică 10%“, au explicat reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
 
Autoritatea a acceptat majorarea acestor preţuri pentru a permite producătorilor care vând pe piaţa reglementată să recupereze pierderi din anii anteriori, generate de faptul că vindeau către consumatorii casnici la preţuri reduse, sub costurile de producţie.
 
În plus, preţul final, achitat de consumatori, va include şi sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă, prin sistemul certificatelor verzi. 
 
Taxele locale cresc dacă vor primarii
 
Impozitele pe case, terenuri şi maşini – taxele locale – pot să crească de la anul cu maximum 16%, potrivit unor prevederi comunitare, iar Guvernul a adoptat deja legislaţia internă aferentă acestei majorări, care intră în vigoare la 1 ianuarie.
 
Majorarea taxelor locale este lăsată, însă, la latitudinea consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi cei mai mulţi edili au anunţat deja că nu vor să-i împovăreze inutil pe cetăţeni, pentru că „românii îşi plătesc la timp dările“.
 
O dată la trei ani, fiecare ţară membră UE poate majora taxele locale într-o proporţie egală cu inflaţia cumulată în perioada respectivă, dar nu mai mult de 20%. 
 
Acum, că a sosit un astfel de termen (1 ianuarie 2013) şi pentru România, iar inflaţia cumulată din 2010 până la zi este de 16,05%, de la anul taxele locale pot fi majorate cu această proporţie.
 
Plafonul de majorare este, aşadar, de 16,05% pentru taxele pe locuinţe, terenuri şi autoturisme (impozitele locale) şi se aplică şi în cazul amenzilor. Dar cei mai mulţi primari şi-au exprimat deja intenţia de a nu introduce astfel de majorări, motivând că o astfel de măsură 
i-ar împovăra inutil pe contribuabili. 
 
Firmele vor plăti TVA la încasarea banilor
 
Dacă aveţi o firmă de dimensiuni mai mici, care realizează cifre de afaceri sub 500.000 de euro anual, veţi putea plăti taxa pe valoarea adăugată (TVA) în momentul încasării banilor trecuţi pe facturi (nu la emiterea facturii, ca în prezent), şi asta se va întâmpla de la 1 ianuarie 2013. Pentru a beneficia de această facilitate va trebui să mergeţi la Fisc cu dovada că în ultimele 12 luni aţi avut o cifră de afaceri de până la 2,25 milioane de lei şi că, desigur, sunteţi plătitor de TVA. Potrivit estimărilor oficiale, peste 93% din totalul agenţilor economici din România au cifre de afaceri sub 500.000 de euro, astfel că vor intra în regimul de plată a TVA la încasare. 
 
Atenţie la termenul de 90 de zile!
 
Politicienii au prezentat, în 2012, plata TVA la încasare ca pe o facilitate extraordinar de bună, menită să deblocheze mediul de afaceri, dar din punctul de vedere al contabililor lucrurile nu stau tocmai aşa.

„De fapt, avem de-a face doar cu o amânare cu trei luni a plăţii TVA, pentru că legea spune că neachitarea poate dura cel mult 90 de zile de la emiterea facturii. În ziua a 91-a tot va trebui să plăteşti TVA, indiferent dacă ai încasat sau nu banii trecuţi pe factură“, ne-a declarat consultantul fiscal Emilian Duca.
 
În opinia specialistului, pentru contabili aceste proceduri vor fi un coşmar, va trebui să ia mereu la mână toate facturile emise, „asta e achitată, asta nu“, pentru că „dacă nu ai încasat suma nu poţi nici să deduci TVA“, ne-a mai spus consultantul. Dacă la sfârşitul anului constataţi că aţi depăşit plafonul de 500.000 de euro al cifrei de afaceri, puteţi cere retragerea din registru. 
 
Rambursările fictive nu mai sunt posibile
 
 „Pentru ieşirea din sistem, documentaţia se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care persoana impozabilă a depăşit plafonul“, se arată în legislaţia care guvernează regimul de plată a TVA la încasare. În replică la opiniile consultanţilor fiscali, oficialii Finanţelor au afirmat că TVA la încasare e conceput la nivel european şi construit în aşa fel încât să nu mai fie posibile rambursările fictive. Liviu Voinea, actualul ministru al Bugetului şi fost secretar de stat la Finanţe, a declarat recent pentru „Adevărul“ că vor creşte încasările prin aplicarea acestui sistem, dar „nu am trecut asta în prognozele oficiale pe 2013“.
 
Concret, „numai cei care vor plăti efectiv TVA – prin bancă, şi aş vrea să subliniez asta – vor avea de câştigat de pe urma noului sistem. Cei care vor să se folosească de «fantome» şi să ceară rambursări la sfârşitul unui lanţ de firme care dispar înainte să plătească nu o vor mai putea face“, a precizat Voinea.
 
El a mai explicat că momentul plăţii TVA este data de 25 a fiecărei luni de sfârşit de trimestru. „Dacă ai o factură emisă la 2 ianuarie şi neîncasată la 2 aprilie, atunci plăteşti TVA nu la 25 aprilie, ci la 25 iulie, respectiv data de plată din următorul trimestru după emiterea facturii. Altfel spus, ai 90 de zile plus un trimestru, ceea ce nu cred că e puţin“, a mai spus Liviu Voinea. ;
 
Alba-neagra cu taxa auto
 
Taxa de primă vânzare auto, suspendată de fostul Guvern doar până la începutul anului viitor, va fi din nou obligatorie începând cu 1 ianuarie, Executivul urmând însă să analizeze această situaţie. Zilele trecute, premierul Victor Ponta i-a solicitat ministrului Mediului, Rovana Plumb, să prezinte Guvernului o informare pe această temă în prima sau a doua şedinţă de anul viitor.
„Primul-ministru i-a cerut ministrului Mediului să vină în prima sau a doua şedinţă de guvern din 2013 cu o informare şi o propunere pentru subiectul acesta“, a spus ministrul vicepremierul Liviu Dragnea, la finele şedinţei de joi a Guvernului. „Acum nu ştiu câte maşini se vor vinde pe 1 şi 2 ianuarie, nu mi se pare ceva foarte grav“, a adăugat Dragnea.
 
Salariile minime cresc în sectorul privat şi îngheaţă la bugetari
 
Mai multe federaţii patronale şi sindicale din sectorul privat, cum ar fi cele din transporturi şi servicii, au semnat contracte colective de muncă în care se prevăd creşteri ale salariului minim pe ramură. Contractele respective intră în vigoare de la 1 ianuarie 2013, iar pentru sectorul de transporturi majorarea salarială este de 33%, respectiv de la 750 la 1.000 de lei lunar. Muncitorii calificaţi şi personalul TESA (activităţi administrative), tot cu studii medii, vor avea un coeficient de ierarhizare de 1,55, adică vor avea un salariu de cel puţin 1.550 de lei. Angajaţii cu studii superioare care ocupă funcţiile de conducere din companiile de transport sau de servicii publice vor beneficia de un coeficient de ierarhizare 3,00 – echivalentul unui salariu minim de 3.000 de lei.
 
În schimb, în cazul bugetarilor, salariul minim pe economie pare să fie îngheţat în 2013, dacă ne luăm după ultimele declaraţii oficiale. Oricum, pentru data de 1 ianuarie nu se ştie nimic sigur, întrucât salariile din sectorul public se stabilesc odată cu definitivarea bugetului de stat pe 2013, care deocamdată nu este conturat.
 
Cât despre diversele bonusuri salariale sau tichete de masă pentru bugetari, Guvernul a dat ca sigur că acestea nu se vor acorda nici în 2013, aşa cum nu s-au dat nici în 2012.
 
Cu alte cuvinte, dacă scumpirile anului 2013 sunt mai mult ca sigure, creşterea veniturilor este nesigură cel puţin pentru o parte din salariaţi, fapt care va reduce din nou puterea de cumpărare a populaţiei.