De fiecare dată când adresesez o întrebare atotştiutorului Internet,
rezultatul vine în mod sigur dintr-o anumită direcţie: Wikipedia. Numele
acestei enciclopedii a intrat în vocabularul nostru la fel de bine cum
au făcut-o şi Google, Twitter sau Facebook. Diferenţa dintre ele est
însă că Wikipedia este singura care se presupune că nu produce profit.
Fondatorul ei, Jimmy Wales, a devenit celebru datorită invenţiei sale şi
a viziunii asupra vieţii, profund ancorată în filozofia
obiectivismului. Dacă această perspectivă mentală i-a adus cele 25 de
milioane de dolari, vrem şi noi să aflăm mai multe despre ea!
În cartea de muncă a lui Jimmy Donal Wales stă scris „antreprenor
online“. Poate că această meserie nu are în mintea noastră o conotaţie
de milionar sau măcar de lider spiritual, aşa cum se autotintitulează,
însă Wales este fondatorul uneia dintre cele mai populare invenţii din
ultimii 20 de ani. Bărbatul de 45 de ani trăieşte în Florida şi încearcă
să treacă graniţele statului său cât mai puţin cu putinţă, spune el. În
2006 a fost inclus în topul celor mai influente 100 de persoane
realizat de revista Time, deşi iubitorii de controverse spun că ar
trebui să împartă locul cu Larry Sanger, co-fondator Wikipedia în 2001,
anul lansării enciclopediei. Părerile cârcotaşilor nu l-au afectat pe
Jimbo Wales, care şi-a continuat planul de a introduce definitiv
Wikipedia în viaţa omenirii: îşi doreşte 680 de milioane de vizitatori
până în 2015!
Dacă vrei să afli mai multe despre Wikipedia, primul rezultat este chiar
pe site-ul ei. Enciclopedia se autoprezintă aici drept o platformă
online ce are conţinut interactiv, multilingvistic, la care poate
participa oricine. Dincolo de definiţia rigidă la care nu se gândeşte
nimeni atunci când îşi satisface curiozităţile prin click-uri şi
tastări rapide, această enciclopedie a fost concepută în ideea unei
informări masive, egale, corecte şi democratice. Jimmy Wales şi-a dorit o
jucărie cu ajutorul căreia poate oferi planetei date despre orice
domeniu pentru că, ştim deja, informaţia înseamnă putere. În ciuda
scopului declarat, de altfel aparent util şi bine intenţionat, vocile
curajoase din mediul online l-au acuzat pe fondator de manipulare şi
părtinire în cenzura articolelor.
Wikipedia oferă oricui dreptul să adauge sau să editeze articole în
mediul virtual. Există la momentul actual 90.000 de voluntari care au
grijă ca aproximativ 3 milioane de articole să fie redactate în mod
corect şi să nu ia calea dezinformării cititorilor. Aceşti voluntari
sunt şi ei coordonaţi de 1.500 de administratori, care au ultimul cuvânt
de spus înainte de publicare.
Această piramidă construită pe nisipuri mişcătoare a fost de fapt un
argument împotriva veridicităţii informaţiilor de pe site. Dacă oricine
poate de fapt modifica aceste conţinuturi, uneori chiar şi cele 1.500 de
capete ale cenzurii prietenoase pot scăpa anumite informaţii sau, spun
unii, pot edita subiectiv. Însă Jimmy Wales dezminte: articolele
controversate sunt intens editate, doar că asta nu afectează
comunitatea, deoarece oamenii au nevoie de neutralitate în ceea ce
citesc, explica el într-o conferinţă TED din 2006.
Wikipedia îşi găseşte de fapt rădăcinile în Nupedia, proiect realizat în
2000 de Bomis, firma lui Jimmy Wales. Scopul acestui site era, de
asemenea, să adune o mulţime de informaţii din toate domeniile, pe care
să le ofere oamenilor de pretutindeni, însă în ideea unui profit obţinut
prin publicitate. Acesta a fost pretextul întâlnirii lui Wales cu
Sanger, pe atunci doctorand în filozofie, pe care îl angajează ca
redactor-şef. În ciuda studiilor impresionante ale amândurora
şi a dorinţelor de a revoluţiona enciclopediile lumii, afacerea nu a
avut succes. Într-un an, aceştia publicaseră doar 12 articole.
Hotărăsc mai apoi să schimbe ideea şi, în 2001, lansează Wikipedia.
Prima reacţie în presa internaţională a fost a publicaţiei New York
Times care, în septembrie acelaşi an, lăuda noua invenţie a
internetului. Pe atunci, Larry Sanger rezuma conceptul în felul următor:
„Pot începe un articol cu un paragraf adăugat de mine, iar un expert
poate aduce alte trei, care îl vor şterge pe al meu“. Cât despre
conţinutul discutabil al articolelor, Wales explica : „Este un consens
general între voluntarii care scriu pentru Wikipedia despre cum anume ar
trebui să arate un articol“.
Cât despre numele Wikipedia, acesta nu a fost ales doar pentru că ar
suna bine. Există definiţii pentru ambele părţi componente ale
cuvântului. „Wiki“ are origine hawaiană şi înseamnă de fapt „shared
website“, iar „pedia“ este prescurtarea de la „encyclopedia“. Aceasta
este explicaţia pe care Jimmy Wales o oferă
supărat de fiecare dată când Wikipedia este asociată cu celebrul Wikileaks, proiect cu care nu este de acord.
După 2001, Wikipedia a crescut ca în basme, adunând milioane de articole
traduse în 268 de limbi. În 2003 Wales lansează Wikimedia Foundation, o
altă organizaţie non-profit ce trebuia să susţină Wikipedia. Din acest
moment, rolul lui Sanger este diminuat tot mai mult, până când, în 2004,
el dispare cu desăvârşire din activitatea companiei. Pe site-ul
personal, acesta îşi descrie rolul în dezvoltarea Wikipedia şi
povesteşte cum, odată ce vizibilitatea site-ului în mediul online
devenise colosală, Wales uita să îl pomenească drept co-fondator, fie în
articolele Wikipedia, fie în interviuri. Sanger spune că, de-a lungul
timpului, articolul despre viaţa lui Jimmy Wales de pe Wikipedia a luat
forma unui cameleon, modificându-se în funcţie de circumstanţe.
Entuziasmul lui Wales nu a fost folosit doar pentru transformarea
Wikipedia în instrumentul ce creează dependenţă curioşilor care nu pun
preţ pe acurateţe, ci a dat naştere şi altor câtorva fraţi: Wikia, în
2004, alături de Angela Beesley, apoi Wikinews, Wikiquoutes, Wikibooks
sau altele. „Imaginaţi-vă o lume în care orice persoană de pe planetă
are acces la toată colecţia de informaţii a omenirii. Asta este ceea ce
vrem noi să facem“. Şi au făcut.
În 2006, invitat la o conferinţă TED, acesta compara New York Times
cu Wikipedia. Punctele lor comune erau, după părerea lui, popularitatea
şi fluviul de neoprit al informaţiilor. Diferenţa consta însă în numărul
de angajaţi: compania sa avea în 2006 unul singur, angajat abia în
2005. Restul oamenilor implicaţi sunt voluntari. În prezent, 85% dintre
ei sunt bărbaţi, iar media de vârstă este de 28 de ani. Wales şi echipa
sa şi-au propus ca procentul femeilor cu pretenţii de autoare de
enciclopedie să crească la 25%. „În lume există foarte mulţi tocilari,
însă nu toţi sunt pasionaţi de calculatoare. Îi vrem şi pe aceştia
activi în colaborarea cu Wikipedia“,
spune el cât se poate de sincer pentru un articol publicat de The Telegraph.
Publicaţiile conservatoare îl descriu pe Jimmy Wales drept un ateu cu
înclinaţii politice de stânga. El se declară liberal, iar cârcotaşii
spun că, de fapt, manipulează articolele Wikipedia în favoarea
politicienilor liberali. Pănă la urmă, Jimbo a trebuit să lămurească:
are o viziune de centru dreapta. Plimbările pe axa politică nu i-au
lămurit şi nici interesat pe vizitatorii Wikipedia. „Wales, pe spanioli
nu îi interesează viaţa ta povestită pe limba noastră!“, scria un
internaut nervos pe un forum. Cu toate acestea, influenţele politice şi
filozofice ale sus numitului academician modern pot explica multe dintre
scandalurile în care a fost implicat.
Una dintre cele mai faimoase enciclopedii, Britannica, îl descrie pe
autorul proiectului concurent într-un mod simplu: anteprenor american
născut în 1966 în Huntsville, co-fondator al Wikipedia. În copilărie îşi
ajuta mama în magazinul familiei, iar în restul timpului devora timp
de ore întregi Britannica sau alte enciclopedii. Iată că spiritul
anteprenorial şi curiozitatea acută l-au transformat într-un pionier. Nu
comunist, ci al noii tehnologii. Acesta îşi mai aminteşte că, în
şcoala generală, birocraţia şi proasta organizare l-au făcut să îşi
schimbe viziunile politice. S-a licenţiat în finanţe, apoi a trecut la
lucruri mai interesante: afacerile pe care le-a dezvoltat din timpul
doctoratelor neterminate deoarece au fost mult prea plictisitoare. Aşa a
apărut Bomis, afacerea care a ajutat la crearea formei embrionare a
Wikipedia, Niupedia.
De-a lungul timpului, tatăl enciclopediei online a adunat mai multe
titluri care sună mai pretenţios decât „anteprenor Internet“. Printre
acestea, membru al Berkman Center for Internet and Society de la
Universitatea Harvard, membru al MIT Center of Collective Intelligence
şi aşa mai departe. Adevărate mostre de inteligenţă, am putea deduce. Cu
această trăsătură a sa sunt de acord în unanimitate chiar şi
conservatorii, care îl descriu pe site-urile lor complet diferit de
modul în care este pictat de Wikipedia. Ceea ce ei prezintă diferit este
spiritualitatea sa. Pare-se că sămânţa maleficului lui Wales ar fi, în
viziunea lor, tocmai doctrina filozofică pe care el o consideră
responsabilă de sclipirile sale. Este un admirator al obiectivismului
dezvoltat de ateul Ayn Rad. Acest curent susţine separarea economiei de
stat şi ideea că oamenii trăiesc într-o realitate obiectivă, care nu are
legătură cu alte percepţii subiective ale omului. Mai pe scurt,
motivele esenţiale ale vieţii sunt individualismul sau capitalismul,
îndepărtându-se orice formă de misticism. Şi Wales a îndepărtat orice
formă de misticism din afacerile sale, nu există niciun dubiu şi nicio
percepţie naivă că Wikipedia nu ar avea succes. Dar tocmai acest succes
este considerat manipulator şi pare, în viziunea multora, scutul în
spatele cărora mici industriaşi (voluntari sau nu) fabrică adevăruri.
Folosim acest verb, pentru că multe persoane, cu precădere
conservatorii, îl acuză de modificare a informaţiilor în mod frecvent.
Revista Wired a publicat un articol în care Wales este acuzat că
îşi modifică în permanenţă descrierea de pe Wikipedia, adăugându-l sau
ştergându-l pe
Sanger din istoria enciclopediei. În ceea ce priveşte preferinţele
filozofice, acesta spune că „Lumea nu poate înţelege viziunea mea asupra
Wikipedia fara a-l înţelege pe Hayek “.
Pe scurt, Jimmy Wales se declară un tip care lucrează în exclusivitate
în folosul comunităţii. Din punct de vedere politic, ar trebui să fie de
acord cu perspectiva economică a partidelor de stânga, iar în ceea ce
priveşte cultura, să împărtăşească opiniile partidelor conservatoare.
Ambiguităţile spirituale şi politice ale profilului său se pierd în
arhivele minţii noastre atunci când discutăm despre venitul lui Jimbo.
Nu ştim dacă 25 de milioane de dolari ţin sau nu de metafizică, însă
gândurile sale au adus foarte mare profit dintr-o organizaţie
non-profit. Aşa cum îi spune şi extensia, „.org“, se presupune că
enciclopedia nu atrage fonduri. Şi ne întrebăm totuşi: cum face
Wikipedia bani? Bugetul declarat al mamutului informaţional este de
aproximativ 10 milioane de dolari, sumă obţinută atât din donaţii
individuale, cât şi din binefaceri substanţiale din partea Bing
(Microsoft), spre exemplu. Aceste fonduri sunt folosite cu abilitate de
cei 35 de angajaţi care au grijă ca site-ul să fie pe locul 5 în topul
celor mai populare site-uri din lume. Şi dacă vă întrebaţi cum au fost
convinşi atâţia oameni să doneze, probabil vă veţi aminti că, uneori,
atunci când accesaţi site-ul, figura lui Jimmy Wales apărea într-un colţ
cerându-va sfios şi elegant să contribuiţi la dezvoltarea celei mai
mari platforme de informare. Chiar şi această formă de atragere a
fondurilor a fost contestată. Şi nu pentru că amatori ai teoriei
conspiraţiei ar suspecta infracţiuni, ci pentru motive de... intimitate.
Există forumuri în care oamenii s-au plâns că nu este confortabil
ca Wales să îi privească în permanenţă. Ba mai mult, au adus argumente
medicale: există o fobie care spune că nu suportă să fie urmăriţi.
Întrebarea „De unde provin banii lui Jimmy Wales?“ a adus mai multe
răspunsuri în defavoarea decât în onoarea sa. Astfel s-au născut
numeroase scandaluri şi dezbateri în ceea ce priveşte moralitatea,
corectitudinea în afaceri şi modalitatea în care foloseşte Wikipedia
drept instrument de auto-promovare. În martie 2008, BBC scria despre
acuzele primite de Wales din partea unui om de ştiinţă, care susţinea că
şi-a cumpărat conţinutul unui articol cu 5.000 de dolari. Jeffrey
Merkey povestea că, în schimbul unei donaţii, şeful Wikipedia i-a promis
că îşi va folosi influenţa pentru a edita un articol în avantajul lui.
Întrebat despre această formă curajoasă de marketing, Wales a răspuns:
„Nonsens!“. Nu ştim dacă este un nonsens să modifici conţinuturi despre
un subiect abstract, cum este ştiinţa, sau dacă pare absurd să primeşti
doar 5.000 de dolari, când subiectele politice ar putea aduce şi mai
mult, însă reprezentanţii organizaţiei au negat orice acuzaţie. Ba mai
mult, ca să spulbere orice interpretare, l-au scos cu totul pe Merkey
din grădina lor – nu mai există niciun articol despre el pe pagina
Wikipedia.
Tot în 2008, Wales a primit reproşuri ce au ajuns subiecte de ştiri, de
data aceasta din partea unui fost angajat, Danny Wool. Acesta a povestit
presei cum fostul său şef - îşi dăduse demisia în 2007, după doi ani
în care fusese mâna sa dreaptă – folosea aceleaşi donaţii arhidezbătute
pentru relaxare. Wool îl acuză că plătise şedinţe de masaj în Moscova şi
sticle scumpe de vin cu banii strânşi pentru virtuosul scop de a scoate
omenirea din bezna intelectuală. Acest scandal s-a suprapus, scrie The
Sidney Morning Harold, cu despărţirea lui Jimbo de iubita sa, pe care o
cunoscuse tot datorită enciclopediei. Rachel Marsden, fosta sa iubită,
în vârstă de 33 de ani, a făcut publice sms-uri intime dintre ea şi
Jimmy şi i-a vândut hainele pe eBay, ca formă de răzbunare pentru modul
în care acesta se despărţise de ea: printr-un anunţ pe internet. Un blog
bârfitor din Sillicon Valey a publicat transcrieri ale anumitor
conversaţii dintre ei doi, în care aceştia negociau structura
articolului de pe Wikipedia despre viaţa lui Rachel Marsden. Mai
exact, Wales îi spunea acesteia că a trimis un mail unuia dintre editori
pentru a modifica acel conţinut. Pentru un scurt moment, se
transformase dintr-un guru online într-un hedonist al offline-ului.
Pentru a repara problemele de imagine pe care le dobândise, întreaga
echipă Wikipedia a trimis comunicate de presă în stânga şi în dreapta,
explicând că aceste cheltuieli au fost făcute de fapt, din contul
personal.
În 2009, Wikipedia se leagă tot mai mult de chestiuni şi dezbateri
politice. În urma unei polemici între Gordon Brown, pe atunci prim-
ministru al Regatului Unit, şi David Cameron, data morţii artistului
Tiţian a fost modificată. Ce legătură au avut politicienii englezi cu
renascentistul italian, vă veţi întreba? În urma unei dezbateri publice,
Brown a susţinut că Tiţian a murit la 90 de ani, iar Cameron l-a
contrazis, fiind sigur că de fapt murise la 86. La finalul dezbaterii,
un membru zelos al Partidului Conservator s-a gândit că, dacă pe Tiţian
nu îl putea readuce la viaţă pentru încă patru ani, conţinutul Wikipedia
era facil de modificat. Aşadar, a schimbat data morţii din 27 august
1576 în 27 august 1572. Absurdul situaţiei a fost imediat observat şi
amendat de întreaga presă, datele au fost verificate la Muzeul din
Luvru, în Enciclopedia Britannica şi la Muzeul Naţional de Artă din
Washington. Verdictul a fost în defavoarea politicianului şi, din nou, a
enciclopediei: oricine poate edita conţinuturile Wikipedia şi în felul
acesta apar scene numai bune de filme proaste. În urma acestui incident,
David Cameron şi-a prezentat în mod oficial scuzele pentru manipularea
încercată de membrul Partidului Conservator.
Cum un scandal cu şi despre pornografie ajută întotdeauna la
distorsionarea imaginii unei persoane, nici asta nu a lipsit din
colecţia de pete ale lui Wales. Larry Sanger nu a vrut să îl ierte şi,
în 2010, trimite la FBI o scrisoare prin care demonstrează că Wikipedia a
permis existenţa unor materiale pornografice timp de 3 ani. Şi nu orice
orice fel de pornografie, ci infantilă. Acesta trimite linkuri către
paginile cu pricina şi îl atinge prin acuzaţiile sale şi pe unul dintre
managerii Wikipedia, Erik Moeler. Câteva articole scrise de Moeler în
trecut susţineau că pornografia infantilă nu afectează pe nimeni, atâta
vreme cât ea nu este violentă. Acest argument a fost suficient pentru ca
Larry Sanger să insiste asupra ipotezei că acele materiale nu au
existat întâmplător timp de trei ani. Jimmy Wales a încercat să stingă
focul ştergând în totalitate aceste probe, însă era prea târziu. În
plus, Fox News a prezentat şi o altă faţă a subiectului, în care alţi
angajaţi şi voluntari ai Wikipedia s-au revoltat împotriva acestei
cenzuri. Aceste incidente l-au convins pe Wales să renunţe la o parte
dintre atribuţiile sale, şi anume a redacta, edita sau şterge materiale
din enciclopedia al cărei fondator a fost. Cu toate că şi-a păstrat
titulatura de preşedinte al companiei.
Vinovat sau nu de toate scandalurile legate de Wikipedia, Jimmy Wales
s-a îndepărtat de imaginea de cenzor în ceea ce priveşte articolele. Cu
toate acestea, conservatorii nu au ezitat să prezinte cazuri şi fapte
care ar putea demonstra aplecarea liberală a acestuia. Aceştia îl susţin
pe David Swindle, care a publicat pe 23 august 2011 un material despre
viziunea de stânga a echipei editoriale a Wikipedia. Swindle a analizat
articolele despre Anne Coulter, Michael Moore, Glenn Beck sau Keith
Olbermann. Pentru o exemplificare simplă, a numărat cuvintele din
descrierea lui Coulter, respectiv câte dintre ele se referă la
controverse. A încercat acelaşi lucru şi cu Michael Moore, iar
rezultatul ar fi fost că Anne este de opt ori mai controversată decât
Moore. Alte exemple de presupusă manipulare date de conservatori sunt
legate de articolele despre doctrina liberală, Obama, zoofilie,
încălzirea globală şi altele. Pe scurt, spun ei, totul este construit pe
un model care distorsionează realitatea. Norocul tuturor este că, la
prima căutare pe Google din orice domeniu, nu apar aceste teorii ale
conspiraţiei – cărora, însă, nu le negăm intenţia de a căuta adevărul.
Ideea conţinuturilor libere, la care poate orice să colaboreze, este o
binecuvântare, dar şi un blestem. De-a lungul timpului, au existat o
serie de articole şterse – nu ştim dacă au fost doborâte chiar de
click-ul ucigaş al lui Wales – fiind considerate absurde, amuzante sau
revoltătoare. Din seria „Internauţii scriu lucruri trăznite“, avem
câteva modele, adunate de Matthew Moore pentru The Telegraph. Unul
dintre ele este numit „Matrix-universul fictiv“, care spune aşa:
„Oamenii sunt crescuţi în păstăi şi sunt conectaţi prin implanturi
cibernetice la o realitate artificială denumită Matrix...“. În alt
registru de subiect, însă în acelaşi câmp de aberaţii, se află un
articol denumit „Măgarii în explozie“, care prezintă problema acestor
animale folosite în atacuri cu bombă. Motivul ştergerii acestui text
este că „deşi poate fi considerat drăguţ un material despre animale care
explodează, acesta nu poate fi unul dintre ele“.
În timp ce milioane de voluntari caută cele 15 minute de celebritate
adunând subiecte pentru a le posta în binecunoscuta enciclopedie, Jimmy
Wales se poate ocupa liniştit de cele 25 de milioane de dolari ale sale.
Scandalurile numeroase i-au răpit dreptul de a administra în mod direct
paginile şi de a şterge informaţiile neplăcute, însă rămâne
preşedintele Wikipedia şi ne zâmbeşte calm din colţul drept al paginii,
de câteva ori pe an. Chiar dacă acest zâmbet ne seduce – sau
înfricoşează – preţ de câteva tastări, să ne amintim că Biblioteca
Naţională este mai sigură. Deşi putem să înţelegem că e mai simplu să
dai câteva clickuri decât să-ţi pierzi ore bune
la sala de lectură.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu