A mai trecut un an şi tema privatizărilor dată de Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu a fost făcută. Guvernul a amânat listarea pachetelor minoritare deţinute la companiile de stat, iar vânzarea Oltchim sau Cuprumin au fost un eşec total.
Extrem de mediatizat a fost în acest an cazul Oltchim.
Combinatul de la Râmnicu-Vâlcea, care trebuia să fie vândut către un
investitor strategic, a fost cireaşa de pe tortul privatizărilor
eşuate.
Potrivit negocierilor cu FMI, statul şi-a asumat să găsească un
investitor strategic în prima parte a anului 2012. Anul acesta, procesul
de privatizare al Oltchim Râmnicu-Vâlcea a început în luna martie, însă
nu a fost dus la bun sfârşit. Treptat, au fost schimbate şi condiţiile
de privatizare, ajungând ca, în luna septembrie, să fie organizată
licitaţia pentru pachetul majoritar al companiei.
Licitaţia, care a avut loc pe 22 septembrie, a fost câştigată de Dan
Diaconescu, care a oferit 203 milioane de lei pentru preluarea
pachetului de 54,8% al combinatului. Celelalte companii care au
participat la licitaţie au fost PCC SE, Chimcomplex şi AISA Invest.
Privatizarea a eşuat din cauza faptului că Dan Diaconescu nu a plătit
suma oferită în cadrul licitaţiei în termenul legal stabilit. În cele 10
zile care s-au scurt până la termenul-limită de plată, Dan Diaconescu a beneficiat de o mediatizare fabuloasă. Potrivit declaraţiilor oficialilor, procesul de privatizare va fi reluat anul viitor.
Combinatul a încheiat anul 2011 cu pierderi de 278,3 milioane de lei şi
datorii totale în valoare de 2,5 miliarde de lei, la o cifră de
afaceri: 1,5 miliarde de lei.
Canadienii nu au acceptat condiţiile statului pentru Cuprumin
Cupru Min S.A. Abrud, companie care aparţine de
Ministerul Economiei, era şi ea selectată pentru privatizarea integrală
în prima parte a anului. Ultima încercare de privatizare a avut loc la
sfârşitul lunii martie, când la licitaţia stabilită au participat trei
companii pentru privatizare: OZ Minerals din Australia, Roman Copper
Corp. din Canada şi Dundee Holding din Olanda.
Procesul de licitare a fost câştigat de canadienii de la Roman Copper,
care au oferit pe mina de la Roşia Poieni 200,8 milioane de euro.
Privatizarea a eşuat însă din cauza că firma canadiană nu a respectat
condiţiile impuse de statul român. Mai exact, realizarea unui depozit
colateral în valoare de 32,27 milioane de euro pentru a garanta
realizarea investiţiilor de mediu, achitarea sumei licitate în termen de
30 de zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi
autorizaţiei integrate de mediu. O altă condiţie a statului a fost ca
publicarea contractului. Licitaţia a eşuat după ce canadienii nu au acceptat aceste condiţii.
Indicatorii financiari din 2011 arată o cifră de afaceri de 150,5
milioane de lei, un profit de aproximativ 30,7 milioane de lei, dar
datorii extrem de ridicate de aproape 64,4 milioane de lei.
Primul proces de privatizare a avut loc în mai 2008. Deşi au mai urmat o
serie de asemenea încercări, nici până astăzi nu s-a finalizat.
Compania exploatează rezerve de cupru estimate la 900.000 de tone, adică
60% din rezerva totală a ţării, la Roşia Poeni.
Poşta Română, încă la stat
Termenul iniţial pentru privatizarea Poştei Române,
prin majorare de capital social, era sfârşitul lunii martie 2012.
Iniţial, FMI a propus management privat, după care s-a axat pe
privatizarea unui pachet minoritar al acţiunilor.
Potrivit memorandumului cu FMI, autorităţile române şi-au asumat
responsabilitatea de a găsi un investitor strategic până la finalul
lunii iunie, care să preia 20% din acţiuni ale CNPR, în urma unei
majorări a capitalului social.
Însă, la mijlocul lunii decembrie, printr-un proiect de hotărâre
privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul
privatizării, publicat de MCSI, Guvernul a hotărât să vândă 51% din acţiunile operatorului.
Până în momentul de faţă nu s-a găsit niciun investitor strategic, iar
procesul de privatizare s-a amânat pentru prima parte a anului viitor.
Poşta Română a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 1,3
miliarde de lei, o pierdere de 182,9 milioane de lei şi datorii de
aproape 556,9 milioane de lei.
Listarea companiilor de stat la bursă
Guvernul s-a angajat în faţa FMI să listeze în acest an pachete
minoritare de acţiuni ale companiilor de stat, însă promisiunile nu au
fost onorate. Calendarul listărilor arăta astfel: Transelectrica şi
Transgaz, ambele cu un pachet de 15%, până la sfârşitul lunii aprilie,
Romgaz, cu un pachet de acţiuni de 15%, până la sfârşitul lunii iunie,
Hidroelectrica, cu 10% din acţiuni, până la finele lunii octombrie,
Nuclearelectrica, tot cu un pachet de 10%, în decursul anului, iar OMV
Petrom, cu un procent de 9,84% din acţiuni, până la sfârşitul anului.
Dintre aceste, doar oferta pentru Transelectrica a avut sorţi de
izbândă încă de la finalul lunii martie. Cotarea pe bursă a
Hidorelectricii a fost întreruptă pentru că producătorul de energie a
intrat în insolveţă în iunie.
Guvernul a stability recent să amâne până la 31 decembrie 2013 termenul-limită de listare la bursă a acestor companii.
Se bate pasul pe loc
Potrivit calendarului de vânzare a pachetelor majoritare, pe lista
Guvernului au fost trecute următoarele companii de stat, care aparţin
Ministerului Economiei,: S.C. Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Cuprumin S.A.
Abrud, Electrica Serv, Electrica Furnizare, Electrocentrale Bucuresti şi
complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara. (hotnews.)
Companiile controlate de Electrica SA, Electrica Serv şi Electrica Furnizare
Electrica Serv, filiala de întreţinere şi de servicii energetice a
companiei Electrica, trebuia să urmeze, până la finele anului, un proces
de privatizare majoritară a tuturor companiilor regionale în curs de
înfiinţare.
Mai exact, au fost scoase la privatizare cinci subsidiare de servicii
energetice: SC Servicii Energetice Banat SA, SC Servicii Energetice
Dobrogea SA, SC Servicii Energetice Moldova SA, SC Servicii Energetice
Oltenia SA şi SC Servicii Energetice Muntenia SA.
Singurul pas făcut în 2012 a fost publicarea cererilor de ofertă pentru
serviciile de consultanţă în procesul de privatizare a acestor
subsidiare.
Termenul pentru depunerea ofertelor a fost la 25 septembrie, iar, până
la această dată, şase entităţi au fost interesate de această
privatizare, din care patru au fost asocieri de mai multe firme: Booz
& Company Italy SRL, KPMG România, consorţiul alcătuit din Cabinetul
de avocatură Oana-Alexandra Ijdelea Applied Expert SRL, Blue Terra
Consulting, Accounting and Global Tax şi Swiss Capital SA , cel format
din Norton Rose LLP şi Vilău Mitel SCA, cel alcătuit din
PricewaterCoopers Management Consultants şi D&B David şi Baias şi
asocierea dintre Raiffeisen Capital & Investment SA cu Raiffeisen
Centrobank.
La fel ca la Electrica Serv, şi pentru Electrica Furnizare a fost
iniţiat doar procesul de consultanţă cu privire la privatizare.
Entităţile care au depus ofertele de precalificare sunt Erste Group AG,
BRD-Groupe Societe Generale (în asociere cu Societe Generale SA, BRD
Corporate Finance şi Tucă, Zbârcea şi Asociaţii) şi consorţiul alcătuit
din Cabinetul de avocatură Oana Alexandra Jidelea cu Applied Expert SRL,
Blue Terra Consulting, Accounting and Global Tax SRL şi Romcapital SA.
Au mai fost depuse şi alte oferte au fost de către asocierile dintre
firmele KPMG Romania cu Intercapital Invest, Norton Rose
cuVilau&Mitel, PwC Management Consultants cu Swiss Capital,
Raiffeisen Capital&Investment cu Raiffeisen Centrobank şi Unicredit
Corporate&Investment Banking, prin Unicredit CAIB Securities Romania
şi Unicredit CAIB Romania.
Electrocentrale Bucureşti, producătoare de energie electrică şi
încălzire, trebuia să urmeze un proces de privatizare majoritară până la
sfârşitul anului. Însă, în iunie, ca urmare a unui nou memorandum
semnat între Guvern şi FMI, se amână privatizarea, atât pentru ELCEN,
cât şi pentru complexurile energetice Hunedoara si Oltenia şi ELCEN
Bucureşti, a căror privatizare majoritară era preconizată până la
sfârşitul anului.
„Ne vom continua eforturile de privatizare a urmatoarelor
companii (Electrica, complexurile energetice Hunedoara si Oltenia şi
ELCEN Bucureşti), având ca scop organizarea de licitaţii publice până în
prima parte a anului 2013“, a fost menţionat în memorandumul de politici economice şi financiare semnat în iunie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu