Fiecare are însă o explicaţie: ba că au contracte de închiriere şi locuinţele nu sunt de protocol, ba că au câştigat în instanţă dreptul de a fi chiriaşi sau pur şi simplu nu au unde să se mute. Unii au restanţe de milioane de lei. Este cazul lui Gelu Voican Voiculescu şi al Mioarei Roman, care se judecă în intanţă pentru ştergerea datoriilor. Aţii sunt datori la utitilităţi. Este şi cazul lui Mircea Geoană.
Un nume nou intrat pe listă este cel al actualului ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, care a rămas în casa RAAPPS oferită de guvernul Tăriceanu încă patru ani după ce nu a mai fost secretar de stat, până acum, când şi-a redobândit dreptul la locuinţă de serviciu.
Premierul Ponta a declarat că va desecretiza lista integrală a celor care au case de la RA-APPS şi a promis aseară că în casele de protocol vor rămâne doar miniştrii şi secretarii de stat în funcţie care au dreptul legal. Până atunci, gândul a realizat o listă preliminară cu politicieni sau personaje publice care stau în casele RA-APPS.
Chiriaşul Geoană, dator la APANOVA
Până în decembrie, când guvernul Ponta a extins lista potenţialilor beneficiari până la şefii de departamente din ministere, legea le dădea doar demnitarilor dreptul să stea în case de protocol pe perioada mandatului şi încă cel mult 30 de zile. După mai multe încercări anunţate public de a se muta, Mircea Geoană nu a reuşit nici acum, la peste un an de la demiterea de la şefia Senatului, să plece vila de pe strada Cucu Starostescu, închiriată de la RA-APPS în 2004.
Faptul că Mircea Geoană încă locuieşte în vila de pe strada Cucu Starostescu este dovedit de factura de la ApaNova. Mircea Geoana are o factură restantă de 380 de lei emisă de furnizorul de apă în luna decembrie 2012.
Contactat de gândul Mircea Geoană nu a dorit să discute despre acest subiect. "Nu răspund la întrebări pe tema case. Căutaţi răspunsurile mai vechi pe tema asta că am tot vorbit pe tema asta. Să publice Ponta lista ca nu am nici o problemă", a declarat senatorul PSD.
Fostul şef al Senatului a primit vila când era ministru de Externe "până la rezolvarea situaţiei locative". De atunci s-au împlinit nouă ani şi situaţia locativă a lui Geoană nu este deloc rezolvată. În 2008, într-un interviu acordat Mediafax, Geoană declara că a luat un credit ipotecar de la o bancă în vederea finanţării unui contract cu o firmă de construcţii pentru achiziţionarea unui apartament într-un bloc şi că, până la alegerile parlamentare care urmau să aibă loc în toamnă, îşi va schimba locuinţa: "O să mă mut, o să mă mut, fiţi fără grijă. Nu o să mă prindă campania în aceeaşi casă, nu vă dau eu plăcerea asta. Mă usucă la buzunar noua chirie".
Deşi în contractul cu firma constructoare se prevedea ca termen darea în folosinţă luna august 2008, spunea Geoană, construcţia a fost decalată din motive independente de constructor, legate de obţinerea unor avize.
În iunie 2009, explica, tot pentru Mediafax. că are încheiat un precontract cu o firmă de construcţii pentru achiziţionarea unei locuinţe. Firma cu care Mircea Geoană a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a unui apartament din Băneasa a intrat în procedură de faliment în 22 ianuarie 2010.
În noiembrie 2011, presa a relatat că Geoană se gândea încă dacă va achiziţiona sau nu imobilul de RA-APPS pus pe lista de imobile care urmau să fie scoase la licitaţie.
Casa ocupată de familia lui Mircea Geoană a fost trecută în 2011 pe o listă cu imobile ce urmau să fie scose la licitaţie. Vila lui Geoană nu a mai fost scoasă la licitaţie. De altfel, multe din imobilele în care chiriaşi sunt diverse personaje care nu mai ocupă demnităţi publice urmau să fie scose la licitaţie dar operaţiunea s-a împotmolit.
Severin: "Nu îmi convine să dau toată agoniseala mea pe o casă"
Cu 1 milion de euro în conturi, Adrian Severin ocupă un imobil RA-APPS aflat pe bulevardul Kiseleff, lângă Arcul de Triumf. Apartamentul în care locuieşte europarlamentarul cercetat de DNA într-un dosar de corupţie are 192 de metri pătraţi pentru care Severin spune că plăteşte o chirie de 800 euro. Contactat de gândul, Severin a confirmat că este şi în prezent rezidentul apartamentului de stat. Europarlamentarul nu mai ocupă nici o funcţie publică pentru care să fie răsplătit cu o casă RA-APPS, dar susţine că are un contract de închiriere perfect valabil. "Eu locuiesc în casa în care am locuit mereu înainte ca ea să fie a RA-APPS. Eu nu am luat casa de la RA-APPS, nu am fost ca Baconschi care a avut anexă la contractul de muncă. Eu am luat casa cu chirie de la Primăria Capitalei. Nu e o casă de protocol", a explicat Adrian Severin.
Foto: Mediafax
În 1991, Adrian Severin a depus o cerere la primărie şi a primit casa de pe Kiseleff. Fostul membru PSD a explicat că după 1993 imobilul său a fost preluat de RA-APPS. Contractul de închiriere pentru imobilul de pe Kiseleff expiră în 2014.
Europarlamentarul spune că vrea să se mute din locuinţa RA-APPS, dar că nu a găsit încă o locuinţă corespunzătoare. "Sigur că vreau să îmi găsesc ceva, dar nu am găsit o locuinţă care să îmi convină mai mult. Mă refer la raportul preţ/calitate. Toţi banii pe care îi am sunt valoarea unui apartament. Nu îmi convine să dau toată agoniseala mea pe o casă", a declarat Adrian Severin. În declaraţia sa de avere, Severin spune că are în conturi în 270.633 de lei, 1.041.318 euro şi 36.426 de dolari.
Nicolae: "Chiria e mare, dar sunt legat sentimental de apartamentul RA-APPS"
Senatorul Şerban Nicolae poate sărbători 10 ani de când locuieşte în apartamentul RA-APPS de pe strada Eminescu din Bucureşti. În 2003, în calitate de consilier prezidenţial al lui Ion Iliescu, Nicolae a primit un apartament de la RA-APPS de 100 de metri pătraţi. După 2007, Nicolae spune că a încheiat un contract de închiriere care este în vigoare şi acum. "Eu am un contract de închiriere din 2007. Vreau să vă spun însă că în nici un moment statul nu mi-a plătit chiria pe acest imobil. Chiar şi când eram consiler prezidenţial, ministru sau secretar de stat mi-am plătit din banii mei chiria", a explicat Şerban Nicolae.
Senatorul care a fost şi avocat în dosarul de corupţie al lui Cătălin Voicu spune că plăteşte o chirie destul de mare pentru apartamentul cu trei camere, aproximativ 600 euro. Nicolae spune că la un moment dat RA-APPS i-a mărit chiria de la 600 euro la 4.000 de euro. "Eu am continuat să plătesc chiria prevăzută de lege adică 600 de euro. RA-APPS mi-a transmis că doresc să mă evacueze. Astfel că rămâne să ne judecăm", a explicat Şerban Nicolae.
Senatorul PSD spune că apartamentul nu are statut de locuinţă de serviciu şi că în opinia sa chiria este peste preţul pieţei. De ce nu îşi caută un alt apartament poate mai ieftin? "Eu şi familia mea suntem sentimental legaţi de această casă. Când m-am mutat nu eram căsătorit şi asta e locuinţa în care s-a format familia Nicolae", spune parlamentarul
Joiţa Tănase, chiriaş cu ajutorul instanţei
Fostul procuror general în timpul guvernării Năstase, Joiţa Tănase locuieşte şi el într-un apartament RA-APPS de pe bulevardul Unirii. Joiţa Tănase procuror general a primit imobilul în anul 2001 şi spune că acum a primit o sentinţă care îi permite să fie chiriaş RA-APPS pe viaţă. "Locuiesc în apartamentul RA-APPS. Am o decizie definitivă a instanţei care spune că am acest drept", a declarat Joiţa Tănase pentru gândul. Fostul procuror general nu a dorit să dezvăluie cât plăteşte chirie pentru imobilul de la RA-APPS.
Mioara Roman, în proces cu RA-APPS, pentru casa primită de soţ
Mioara Roman fosta soţie a lui Petre Roman încă locuieşte în vila de pe strada Gogol primită de fostul soţ. Familia Roman s-a mutat în vila din Primăverii - iniţial, proprietate a ICRAL - în 1990, atunci când Petre Roman a devenit premier. În 1996, clădirea a intrat în patrimoniul RA-APPS, în urma unei Hotărâri de Guvern. Roman a continuat să locuiască la aceeaşi adresă şi după 2000, deşi nu a mai deţinut funcţii publice.
Foto: Mediafax
Presa a relatat în ultimii doi ani că RA-APPS deschis o acţiune în instanţă pentru evacuarea Mioarei Roman. Contactată de gândul, Mioara Roman spune că încă locuieşte în imobil şi încă se judecă cu RA-APPS. "Mi-au pus o chirie de 6000 euro care nu are legătură cu realitate. Ca să vă spun dedesubturile lucrurile stau aşa: în curte există un bloc şi cei care stau acolo nişte ştabi vor să dărâme case pentru a aveam curte", susţine Mioara Roman.
Fosta soţie a lui Roman spune că şi-ar dori să cumpere casa, dar că autorităţile nu i-au permis. "Eu am băgat banii în casa asta. Ea în sine nu are o mare valoare. Am sperat să o cumpăr", spune Mioara Roman
Gelu Voican-Voiculescu: "Unii îi zic abuziv vilă. Vila e o casă estivală, cu grădină. Unde să mă mut? "
Într-o casă a RA-APPS, cu 700 de lei pe lună, stă şi Gelu Voican Voiculescu, împreună cu familia. Fostul vicepremier în Guvernul Petre Roman spune însă că a ajuns în casă înaintea RA-APPS, imobilul fiindu-i atribuit soţiei sale, în iunie '90, fără nicio legătură cu funcţia sa din guvern. "E o casă, unii îi zic abuziv vilă, deşi conceptul de vilă nu e definit. Vila e o casă estivală, cu grădină. Unde să mă mut? Nu am unde. Şi am o familie numeroasă, şapte persoane", a explicat pentru gândul fostul demnitar. A vrut să o cumpere în 1996, "în baza legii 112, care a vândut pe nimic casele naţionalizate", însă guvernul CDR, imediat după instalare, "a îngheţat vânzările".
Pe 345 de metri pătraţi, ar avea de plătit o chirie de 3.450 de euro pe lună. Pentru că refuză, se judecă din 2009 cu statul. "Eu nu plătesc decât vechea chirie, 7 milioane pe lună, refuz să plătesc şi restul, 127 de milioane şi am ajuns la o datorie de un miliard şi ceva", spune fostul vicepremier care consideră că "e îndreptăţit să apară numele său pe un inventar", dar insistă că statutul casei sale nu este "nici de protocol, nici de serviciu".
În litigiu cu RA-APPS, se află şi generalul Dumitru Cristea, pentru apartamentul din vila de pe strada Crângului.
Remus Pricopie,chiriaş RA-APPS înainte de a fi ministru
Pe lista chiriaşilor RAAPPS se află şi consilierii prezidenţiali Daniel Funeriu şi Virgil Păunescu, cărora legea le acordă statut de ministru şi dreptul de a primi locuinţă de serviciu.
Vecin cu fostul ministru al educaţiei, Daniel Funeriu, pe strada Mihai Eminescu, nr 50-54, este şi actualul titular al portofoliului. Chiriaş al RAAPPS din timpul guvernării Tăriceanu, când a fost secretar de stat, Remus Pricopie a rămas însă în locuinţă inclusiv în perioada în care nu a mai fost demnitar, deşi legea obligă în aceste cazuri la eliberarea casei în maximum 30 de zile.
Foto: Mediafax
Actualul ministru admite că stă neîntrerupt în casa RA-APPS încă de pe vremea când era secretar de stat. "Da, am stat acolo şi când nu am mai fost secretar de stat, dar am intrat în regim de închiriere normal. Lumea zice că ai facilităţi, dar am plătit 20 de milioane de lei pe lună. Acum am din nou dreptul la casă", a spus Pricopie pentru gândul.
În aceeaşi clădire stă şi ambasadorul Gheorghe Dinică, fostul şef al Protocolului Naţional în timpul guvernului Adrian Năstase şi al Direcţiei de Protocol din Camerea Deputaţilor până în 2008.
Fostul ministru de Finanţe, fost locatar la RA-APPS, Gheorghe Ialomiţianu, are şi o explicaţie pentru prelungirea şederii pe chirii modice a unor demnitari mult după terminarea mandatelor. "Mulţi, după ce şi-au încheiat mandatul, şi-au făcut nişte contracte pe diverse asociaţii şi au rămas acolo", spune Ialomiţianu.
Cine are dreptul la casă RA-APPS
În decembrie, Guvernul a extins lista beneficiarilor de locuinţe de serviciu, stabilind ca din această categorie să facă parte inclusiv şefii de departamente, adjuncţii secretarilor generali şi directorii generali din administraţia centrală.
Până să fie adoptată această ordonanţă puteau beneficia de locuinţe de protocol de la RA-APPS persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau funcţii asimilate celor de demnitate publică, secretarii generali, precum şi persoanele încadrate pe funcţii din cabinetul demnitarului în cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţiilor publice.
Victor Ponta a declarat luni că guvernul va publica lista integrală a chiriaşilor RA-APPS. "În funcţie de această listă şi de reacţiile publice, pot să iau şi o măsură legală şi anume, de a spune - poate că sunt prea mulţi cei care beneficiază sau poate că plătesc prea puţin; o să vedeţi că nu toţi plătesc puţin, că s-au mai indexat", a mai declarat Ponta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu