UPDATE Parlamentarii dezbat bugetul în şedinţă comună. Victor Ponta: „Indexarea pensiilor cu 4% este cuprinsă în acest buget”

Parlamentul României Foto Adevărul

Senatorii şi deputaţii s-au reunit la această oră în şedinţă comună, pentru a dezbate şi adopta Proiectul Legii bugetului de stat şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013.

dresat premierului Victor Ponta cu un citat din Petre Ţuţea: "Dacă până la 40 de ani nu esti de stânga înseamnă că nu ai inimă. Dacă şi după 40 de ani rămâi de stânga înseamnă că nu ai minte". Voichiţoiu i-a mai transmis premierului că PPDD nu poate vota un buget în condiţiile în care nu a fost acceptat niciun amandament al parlamentarilor PPDD.  UPDATE Liderul PDL Vasile Blaga acuză Guvernul că a conceput un buget care nu prevede creşterea locurilor de muncă şi creştere economică. "România are nevoie de o creştere economică sănătoasă. Pentru Guvernul USL crearea locurilor de muncă nu este o prioritate. Multe din proiecte vor intra în faliment din cauza introducerii  impozitului de 3% pe venituri. Nu am auzit în aceste 10 luni de guvernare nimic despre crearea de locuri de muncă şi atargerea de investiţii. 80% din investiţii s-ar face din fonduri europene. Dar cum se face cu proiecte blogate şi 0% investiţii?", a precizat Blaga. 
-Avem un guvern incompetent condus de dl. Ponta.
UPDATE Premierul Victor Ponta prezintă ideile principale ale proiectului de buget.
 
„Am intenţionat şi ne dorim să reuşim să facem câteva schimbări fundamentale în privinţa prezentării Bugetului. Schimbările sunt de fond şi de forma, la fel de importante.”
„În primul rand, am ţinut să prezentăm situaţia reală din punct de vedere bugetar a României, a banului public, a principalelor datorii pe care statul le are de plătit. Este un exerciţiu de comunicare pe care fiecare Guvern trebuie să-l facă.”
„În al doilea rând, am propus o prezentare a proiectului către toate grupurile parlamentare. Orice majoritate are datoria să trateze cu respect Opoziţia. Este un mod de lucru care îmi doresc să rămână ca o regulă între Putere şi Opoziţie.”
„În actualul buget, câteva dintre lucrurile fundamentale pe care USL le-a susţinut încă din Opoziţie, se regăsesc în acest text: o stabilitate fiscala-cota unică de 16%. Fiind social-democrat, cred în impozitarea diferenţiată, însă promisiunea făcută de a păstra cota unică se regăsesc în acest buget. Am promis revenirea salariilor în zona bugetară la ceea ce în 2010 a fost tăiat. În actualul proiect aceste sume sunt prevăzute şi am să vă rog să le votaţi. La fel, indexarea pensiilor, a fost o promisiune neonorată în 2011 şi 2012. Veţi regăsi în buget o sumă superioară alocată investiţiilor, dar cu o altă filosofie: cu finanţări nu neaparăt de la Buget, ci orientarea către investiţii finanţate din bani europeni şi fonduri nerambursabile.”
„Vom plăti datoriile Statului, bani angajaţi şi cheltuiţi în 2009-2011. Proiectul de buget este discutat, negociat şi agreat cu partenerii internaţionali. 2012 este primul an în care România s-a integrat într-un deficit de sub 3%, iar 2013 va consolida acest fapt. 2013 este anul în care putem să ne consolidăm statutul de ţară stabilă în care pieţele au încredere.”

---

„În principal, bugetul are trei constrângeri majore: prima constă în achitarea în anul 2013 a ratelor la creditele făcute în perioada 2009-2011 către FMI şi BM, rate care ajung la scadenţă în 2013 şi 2014, a doua mare constrângere constă în diminuarea deficitului bugetar de la 2,7 la 2,1 pentru acest an şi a treia mare constrângere, cea mai importantă, faptul că băncile comerciale şi-au redus la jumătate liniile de creditare pentru economia reală pentru 2013”, a declarat deputatul PNL Dan Radu Ruşanu, vineri seara, după aprobare bugetului în comisiile reunite buget-finanţe.

 Deşi şeful statului a solicitat Parlamentului reexmaninarea legii care îi protejează pe parlamentarii incompatibili, preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a declarat ieri că programul stabilit pentru dezbaterea în plen a proiectului de buget pe 2013 nu va suferi modificări.

 

„Bugetul merge în continuare. Noi suntem obligaţi să alocăm alte resurse financiare în acest moment, nu ştiu de unde o să găsească Traian Băsescu bani să cumpărăm 78 de maşini pentru parlamentari“, a adăugat Zgonea.

 

Practic, prin retrimiterea acestei legi în Parlament, se împiedică intrarea în vigoare a reducerilor cheltuielilor parlamentare, prevăzută în Statutul deputaţilor şi senatorilor.

 

„Bugetul se adoptă pe baza unor acte normative în vigoare, or, preşedintele, retrimiţând statutul parlamentarilor, practic nu a acceptat nici reducerea bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi atunci avem o problemă serioasă“, a comentat premierul Victor Ponta. Această idee este susţinută şi de Valeriu Zgonea. El a spus că, în aceste condiţii, Camera Deputaţilor va fi obligată să aibă alte alocări bugetare.

EXCLUSIV: PNL pregăteşte o mare surpriză - partidul lui Antonescu se mută în altă familie. ”Decizia e ca şi luată”

• 

Mutare surprinzătoare a partidului lui Crin Antonescu. Surse din conducerea PNL au declarat pentru gândul că în 2013 partidul se va afilia familiei popularilor europeni (PPE), decizia urmând să fie luată în forurile statutare ale partidului.

"Decizia este ca şi luată. PNL va deveni în acest an membru al Partidului Popular European", au precizat pentru gândul sursele citate.

PLUS: Ce va anunţa joi premierul Victor Ponta într-o "conferinţă extraordinară"

Într-un interviu acordat în toamna lui 2012 unui ziar spaniol , liderul PNL Crin Antonescu afirma că "se uită cu interes la PPE".

Fără a preciza clar care este poziţia sa, liberalul a spus că în interiorul PNL există o "importantă componentă conservatoare", care situează partidul mai aproape de PPE.

"Este posibil ca în 2013 PNL să se afilieze familiei popularilor europeni. Acesta a fost un proiect mai vechi al PNL din 2002 şi nu cred că a fost abandonat", a declarat, ieri, pentru gândul vicepreşedintele PNL, Marian Petrache, preşedintele PNL Ilfov.

Din familia popularilor europeni fac parte în acest moment PNŢCD, PDL şi UDMR. În vară, popularii europeni au avut o reacţie vehementă împotriva suspendării preşedintelui Traian Băsescu, criticând acţiunea rapidă declanşată de USL. Liderul popularilor europeni din Parlamentul European a refuzat în timpul campaniei pentru demiterea preşedintelui să se întâlnească cu premierul Victor Ponta, acuzând USL că nu respectă regulile statului de drept. Mai mult, popularii europeni au cerut în timpul scandalului de plagiat în care a fost implicat social-democratul demisia premierului Ponta.

Afilierea PNL la PPE este puternic susţinută în interiorul PNL de vicepreşedintele Sorin Frunzăverde, cel care a avut o contribuţie majoră şi la afilierea PDL la familia popularilor europeni. Mai mult, Frunzăverde a înregistrat la OSIM denumirea de Partid Naţional Popular Liberal. Într-o declaraţie acordată gândul la finele lui 2012, vicepreşedintele PNL a explicat că această înregistrarea nu a avut la bază afilierea la familia popularilor europeni, ci blocarea acestei denumiri. "PNL poate intra în PPE cu denumirea de PNL, nu ar trebui schimbată dacă este cazul", afirma Frunzăverde.

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a criticat posibila schimbare de familie europeană, susţinând că PNL trebuie să rămână fidel ALDE. Şi europarlamentarul PNL, Renate Weber, a declarat că nu susţine afilierea la PPE, afirmând că se simte "foarte apropiată de familia liberalilor europeni".

Coabitarea Băsescu - Ponta a început să scârţâie. "Guvernul să se menţină în limita declaraţiilor decente"

Preşedintele Traian Băsescu a dezminţit astăzi teoria premierului Victor Ponta privind încurcătura legislativă creată de Palatul Cotroceni care a dus la majorarea taxelor şi impozitelor locale, dând de înţeles că guvernul a lansat informaţii false.
După ce Emil Boc a reclamat că, în lipsa unei ordonanţe de urgenţă care să modifice Codul Fiscal, primarii sunt practic obligaţi să majoreze taxele şi impozitele locale, ca urmare a hotărârii Guvernului din decembrie anul trecut, Victor Ponta a replicat că în această situaţie s-ar fi ajuns din vina lui Traian Băsescu. "Domnul Boc rămâne tot domnul Boc. Nu se schimbă niciodată. Ştie foarte bine - sau ar trebui să ştie, că a fost prim-ministru vreo trei ani, din păcate, asta e - ştie foarte bine că preşedintele Băsescu, idolul domniei sale, a promulgat Legea privind abilitarea Guvernului vineri. Legea intră în vigoare la trei zile după publicare. Deci, mâine pot să public ordonanţa", s-a justificat Ponta.
Preşedinţia îl contrazice însă, susţinând că şeful statului a promulgat legea cu o zi înainte de şedinţa guvernului de vineri şi l-a anunţat pe premier în aceeaşi zi, în care Victor Ponta şi Traian Băsescu s-au întâlnit la Cotroceni. "Preşedintele a promulgat legea în data de 3 ianuarie 2013, zi în care l-a şi informat personal de acest lucru pe prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta. De altfel, Administraţia Prezidenţială a comunicat public, în dimineaţa zilei de 4 ianuarie 2013, referitor la promulgarea legii", se arată într-un comunicat emis de Preşedinţie.

Cum au "dispărut" 22 de miliarde de lei din PIB-ul României

Conducerea Institutului Naţional de Statistică (INS) va fi demisă în scurt timp, după cum a anunţat prim-ministrul Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern de vineri. Motivul, după cum a explicat Ponta, este "greşeala gravă" a conducerii Institutului privind estimarea PIB-ului pe 2011, produsul intern brut fiind revizuit la finele anului trecut la o valoare de 556 de miliarde de lei, faţă de calculul precedent, din primăvară, conform căruia valoarea lui era de 578 de miliarde de lei.
Revizuirea PIB efectuată de către INS a dat peste cap calculele actualului Guvern, care va fi nevoit, după cum a declarat şeful Executivului, să "taie" cheltuieli de circa un miliard de lei din bugetul pe anul în curs.
"Ne-am trezit acum, la început de an, că Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Prognoză au greşit şi după ce în 2003, 2004 până în 2010 au greşit de fiecare dată pe plus, adică calculau un PIB şi după aia era un pic mai mare, în 2011 l-au greşit pe minus", a declarat Ponta. "Nu am probe să cred că este vorba de o intenţie, dar e o greşeală gravă. Anul ăsta, ca să ne înscriem în ţinta de deficit, mai trebuie să tăiem un miliard lei, dintr-o greşeală de calculat", a adăugat el.
Preşedintele Institutului este Vergil Voineagu, care a fost numit în această funcţie la începutul lui 2005 de către prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.
INS: Nu este vorba despre nicio eroare
Vineri seară, biroul de presă al INS a făcut publică o precizare, în care subliniază că nu este vorba despre nicio eroare. "În programul de producere şi difuzare a datelor, Institutul Naţional de Statistică aplică ad-literam şi consecvent la nivel naţional prevederile regulamentelor UE în domeniu şi metodologiile de calcul corespunzătoare, făcându-le publice utilizatorilor, inclusiv în ceea ce priveşte politica de revizuire", precizează conducerea Institutului.
Citeşte aici comunicatul oficial al INS
În comunicat se precizează, de asemenea, că "România calculează şi transmite pe parcursul a 21 de luni, pentru indicatorii anuali, trei versiuni de estimare: provizorii (la 70 de zile), semidefinitive (la 9 luni) şi definitive (la 21 de luni)". Fiecare dintre aceste variante se bazează pe metode distincte, în funcţie de disponibilitatea la momentul dat a resurselor pe baza cărora se calculează aceşti indicatori, adaugă conducerea Institutului, cu menţiunea clară că "diferenţele între cele trei variante sunt inerente şi nu sunt generate de erori de calcul".
Într-o anexă a comunicatului oficial, INS prezintă cele trei metode diferite de calculare a PIB, precum şi diferenţele dintre cele două prezentate până acum, cea provizorie şi cea semidefinitivă în cazul PIB pe 2011. Astfel, din anexă rezultă că motivul pentru revizuirea cu aproape 22 de miliarde de lei în jos a produsului intern brut pentru acel an se datorează faptului că, folosind metodologia pentru a calcula PIB-ul semidefinitiv, la capitolul "valoare adăugată brută" suma a scăzut cu aproape 22 de miliarde de lei.
Citeşte aici anexa în care INS prezintă felul în care a calculat PIB-ul pe 2011
De ce au dispărut din statistici 22 de miliarde de lei din PIB
Economiştii susţin, la rândul lor, că nu este vorba despre nici un fel de eroare, ci despre limitările metodologiei de calculare a PIB mai ales pe timp de criză şi într-o economie precum cea a României.
"Este o metodologie Eurostat. În primă instanţă vorbim despre estimări iar apoi, pe măsură ce firmele îşi depun fişele fiscale, se revizuieşte rezultatul. Nu cred că se poate vorbi, în niciun fel, de rea-voinţă din partea cuiva. Inclusiv SUA şi Germania, în timp de criză, au avut revizuiri de PIB şi deloc mici, de la creşteri de 0,2% din PIB la scăderi de 0,1% din PIB", a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, cu puţin timp înainte de anunţul primului-ministru privind destituirea conducerii INS.
"Primul efect este că şi PIB-ul nominal pe 2012 este, de fapt, mai mic decât se anunţase anterior. Problema pentru 2013 este că produsul intern brut va fi calculat plecând de la o bază mai mică", a adăugat Dumitru.
El a explicat că, de exemplu, la capitolul conturi naţionale, care vizează rezultatele financiare ale firmelor din România, în faza iniţială INS prezintă o estimare, pe baza unei anchete, fişele fiscale ale companiilor fiind depuse la câteva luni distanţă.
Din datele oficiale ale INS, publicate la finele anului trecut în anuarul statistic şi citate de Ziarul Financiar, rezultă că cele mai mare discrepanţe ale rezultatelor semidefinitive faţă de cele provizorii s-au înregistrat la capitolele "comerţ", unde a reieşit o valoare de 62,7 miliarde de lei, în loc de 109,6 miliarde de lei în timp ce la capitolul "construcţii" valoarea a fost de 47,5 miliarde de lei, faţă de prima estimare, care a fost de 56,7 miliarde de lei.
PIB-urile pe 2012 şi pe 2013 trebuie revizuite şi ele
Astfel, revizuirea PIB pentru 2011 la 557 miliarde lei va duce la o scădere a PIB prognozat pentru 2012 de la 608,5 miliarde lei la circa 587 miliarde lei, în condiţiile în care se păstrează estimarea de creştere economică a CNP de 0,7% şi deflatorul de 4,5, potrivit calculelor Mediafax.
Tot în condiiţiile menţinerii estimărilor de creştere şi deflator publicate recent de CNP, se va modifica şi PIB-ul pe 2013, care ar urma să scadă de la 648 miliarde lei la 625 miliarde lei, conform sursei citate, care subliniază că pentru 2011 PIB-ul revizuit la finele anului trecut este, totuşi, cu circa 10 miliarde de lei mai mare decât cel luat în calcul de guvernul Boc pentru fundamentarea bugetului pe acel an.
Pentru că bugetul pe 2012 a fost fundamentat pe un PIB calculat în funcţie de cel din 2011, este posibil ca ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut, de 2,2% din PIB să fi fost depăşită de Guvernul Ponta, în condiţiile în care la finele lui noiembrie acest indicator era de 1,77% din PIB, faţă de ţinta asumată cu FMI de 2,2% din PIB. Astfel, în decembrie Guvernul ar fi avut la dispoziţie cheltuieli fără acoperire în venituri de circa 2,6 miliarde de lei, pragul maximal nominal al deficitului bugetar fiind de 13,4 miliarde de lei. Cum PIB-ul pe anul trecut a fost revizuit în jos şi el, după cel din 2011, în cazul în care Guvernul a atins pragul de 2,2% din PIB, de fapt acest prag înseamnă, conform noilor date 2,3% din PIB, pentru că procentul se aplică la un PIB mai mic.
Comisia Naţională de Prognoză va anunţa estimările privind PIB-ul din acest an peste o săptămână
Impactul efectiv al acestei revizuiri asupra bugetului pe anul în curs sunt greu de estimat în condiţiile în care singurele date oficiale sunt cele ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), care se bazează însă pe valoarea PIB anunţată de INS în primăvara anului trecut.
Preşedintele CNP, Ion Ghizdeanu, a declarat pentru Mediafax că revizuirea în jos a PIB pe 2011 va afecta, în mod evident, şi valorile pe 2012 şi pe 2013, dar că, în momentul de faţă, noile prognoze privind PIB-ul pe acest an nu sunt încă gata. "Nu am finalizat datele. Sunt multe cifre în discuţie. Probabil vom avea un rezultat săptămâna viitoare", a declarat el.
Indiferent de PIB, 2013 va fi un an greu pentru România
Indiferent de valoarea exactă a PIB în 2013, Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, susţine că anul acesta va fi "un an greu", mai ales pe fondul neclarităţilor din zona euro şi a întregii UE, care se pare că mai are nevoie de timp pentru a-şi rezolva problemele structurale ale economiei. Una dintre principalele probleme de anul acesta ar putea fi, susţine el, lipsa intrărilor consistente de capital în economie.
"Trebuie să înţelegem că absorbţia fondurilor europene este singura soluţie. Estimarea noastră de creştere economică pentru acest an este de 1,5% din PIB, dar asta luând în calcul un scenariu în care absorbţia fondurilor UE este consistentă", ne-a declarat el.
O altă mare problemă, este, după cum a adăugat Dumitru, ineficienţa cheltuirii banului public, măsurată ca efecte reale în economie. Astfel, deşi România este pe primul loc în UE ca pondere a cheltuielilor legate de investiţii în PIB, de circa 6%, aceşti bani nu se regăsesc cum ar trebui în dezvoltarea economică. "Sunt investiţii record, ca statistică, de câţiva ani, dar dacă ne uităm în jur nu vedem nimic", a explicat el.

Guvernul a dat cu o mână, iar acum taie cu amândouă

Preţul revenirii salariilor bugetarilor la nivelul din 2010 şi al creşterii cu 4% a pensiilor este o listă lungă de tăieri de cheltuieli din alte părţi ale bugetului

Aşa cum era de aşteptat, după ce au trecut alegerile din 9 decembrie au dispărut subit şi planurile grandioase puse la cale de guvernanţi pentru România.
Soluţia Guvernului la lipsa acută de bani e una ingenioasă: aplică măririle de pensii şi salarii la care s-a angajat, dar pentru asta ia bani din alte zone ale bugetului.
Nici nu a venit anul nou şi deja se conturează mai multe zone în care se vor face reduceri de cheltuieli.

SPORURI. Premierul Victor Ponta a declarat de curând că are în vedere reducerea sporurilor din companiile de stat, în aşa fel încât între veniturile cele mai mici şi cele mai mari diferenţa să fie redusă de la 1 la 10 până la 1 la 3 sau 1 la 4.
INVESTIŢII. După ce a mai tăiat şi în 2012 sumele alocate de la buget pentru investiţii Guvernul ar putea reduce cu încă 1,2 miliarde de lei aceste sume, potrivit unei note a Ministerului de Finanţe, transmisă Executivului.
TICHETE DE MASĂ. Deşi a criticat măsura de a nu mai acorda tichete de masă şi de vacanţă bugetarilor, atunci când a fost introdusă de Guvernul Boc, Victor Ponta va merge pe aceeaşi linie, extinzând şi în 2013 această măsură. Situaţia este similară şi în cazul celui de-al treisprezecelea salariu, care nu va fi plătit nici în 2013.
CONCEDIERI. Miniştrii „au mână liberă să facă restructurări”, potrivit premierului. Asta va însemna, aproape sigur, tăieri de posturi în sistem. Mai mult decât atât, angajările vor fi sistate, cu excepţia spitalelor, a dat asigurări Victor Ponta. Din nou, o măsură promovată de Emil Boc, combătută iniţial de USL dar preluată acum pentru 2013.
AJUTOARE SOCIALE. La acest capitol au fost luate deja două măsuri concrete. Una, nu se vor mai acorda ajutoarele sociale promise pentru angajaţii Oltchim atunci când combinatul fusese închis.
A doua, revoluţionarii care au obţinut certificate după anul 2000 nu vor mai primi niciun ban de la buget. O lovitură neaşteptată pentru unii dintre cei mai hotărâţi susţinători de până acum ai USL.
ALTE CHELTUIELI. Cele mai mari tăieri din noul proiect de buget apar totuşi într- o porţiune a bugetului mai puţin băgată în seamă, cea a cheltuielilor aferente programelor cu finanţare rambursabilă.
Cea mai mare parte a acestora sunt în domeniul transporturilor, iar diminuarea cu 1,9 miliarde de lei a sumelor alocate pentru 2013 va avea ca efect încetinirea ritmului de modernizare a infrastructurii de transport.
Alături de ele urmează să mai scadă şi cheltuielile cu subvenţiile, cu 400 de milioane de lei, şi cele cu bunuri şi servicii, cu 700 de milioane.
Măsurile de relaxare se amână
În afară de tăierile propriu-zise de cheltuieli, anul 2013 va veni şi cu amânarea celor mai multe dintre proiectele pe care USL le-a promovat în campania electorală. Astfel, scăderea cu 5% a contribuţiei la asigurările sociale (CAS) va trebui să mai aştepte, la fel cum se va întâmpla şi cu revenirea TVA la 19%. Nici TVA redusă la 9% pentru agricultori nu va fi pusă în practică din 2013.
De asemenea, majorarea salariului minim pe economie până la 1.200 de lei la finalul mandatului, în 2016, va trebui să fie făcută în mai puţini paşi, acum nefiind bani. În fine, impozitul redus la 8% şi 12% pentru salariile mici a rămas la rândul său în aer, deşi a fost o temă preferată de campanie a USL..

TOTUL DESPRE TAXA AUTO. Şoferii plătesc, de la 1 ianuarie, taxă de poluare la prima vânzare a maşinii

Un grup de lucru format din specialişti de la Ministerul Mediului şi de la cel al Finanţelor lucrează în aceste zile la finalizarea formulei de calcul al noii taxe de mediu pentru autoturisme, aşa numita taxă auto. Guvernul nu va avea însă gata o nouă lege până la 1 ianuarie, când efectele suspendate ale vechii taxe auto reintră în vigoare complet.
Astfel, de la 1 ianuarie, toţi posesorii de maşini care nu au plătit o taxă de primă înmatriculare sau de poluare, fie că maşina este cumpărată din România sau este adusă din străinătate, vor plăti o taxă la prima vânzare a autovehiculului. Până acum, taxa auto era plătită doar pentru autovehiculele înmatriculate în străinătate, care erau aduse pentru a fi înscrise în circulaţie în România.
Surse din Ministerul Mediului au declarat pentru gândul că grupul de lucru va definitiva în aceste zile o formulă de calcul pentru noua taxă auto, astfel ca în prima şedinţă de Guvern, de pe 4 ianuarie 2013, premierul Victor Ponta să aibă în faţă un prim draft al noii legi.
"Acum nu ştiu câte maşini se vor vinde pe 1 şi 2 ianuarie, totuşi, adică nu mi se pare ceva foarte grav", a declarat vicepremierul Liviu Dragnea, referindu-se la faptul că se va rata termenul de 1 ianuarie la care vechea lege intră complet în vigoare.
Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante a fost suspendată parţial de guvernul condus de Emil Boc, în ianuarie 2012, în timpul protestelor din Piaţa Universităţii. Mai exact, a fost suspendată până la 1 ianuarie 2013 obligaţia tuturor posesorilor de autovehicule care nu au achitat vreo taxă de poluare sau primă înmatriculare (adică cei cu maşini înmatriculate în România înainte de 2007, când a fost introdusă prima formulă a taxei auto) să achite taxa la prima vânzare a autovehiculului.
În rest, legea şi-a făcut efectele în continuare, iar cei care au înmatriculat maşini aduse din străinătate în România au plătit taxa.
Premierul Victor Ponta şi ministrul Mediului, Rovana Plumb, au dat asigurări în acest an că Guvernul lucrează la un nou mod de a calcula taxa de poluare, astfel încât să nu se mai ajungă la situaţii în care taxa să coste tot atât sau chiar mai mult decât maşina.
Niciun oficial guvernamental nu a putut însă să explice până acum conceptul după care va funcţiona noua taxă sau algoritmul după care va fi calculată.

Citeşte şi Ponta asigură că Guvernul va reglementa rapid taxa auto: Introducem taxa de mediu

Cât costă acum prima înmatriculare
În prezent, pe legea 9/2012, înmatricularea unei maşini cu motor de până în 1.600 de centimetri cubi, cu norma de poluare euro 4, vechime de 5-6 ani (fabricaţie 2006-2007) şi emisii de dioxid de carbon de 200 de grame kilometru, taxa de poluare costă aproape 650 de euro.
Dacă motorul este de capacitate mai mare, taxa creşte drastic. Astfel, pentru un motor de 2.000 de centimetri cubi, normă de poluare euro 4, vechime 5-6 ani şi emisii poluante de 200 de grame la kilometru, taxa auto ajunge la 1.500 de euro.
În cazul maşinilor mai vechi, taxa ajunge să coste aproape cât valoarea de piaţă a maşinii. Pentru o maşină cu motor de 1.600 de centimetri cubi, normă de poluare euro 2, vechime de 11-12 ani (fabricaţie 2000-2001) şi emisii poluante de 200 de grame, taxa auto se ridică la peste 2.250 de euro.
La motoarele mai mari şi maşini vechi, taxa auto depăşeşte valoarea de piaţă a maşinii. Taxa pentru o maşină similară cu cea de mai sus, dar cu motor de 2.000 de centimetri cubi ajunge să coste aproape 3.800 de euro.
Exodul către Bulgaria
Sumele exorbitante pe care românii trebuie să le plătească dacă vor să aibă o maşină la mâna a doua, adusă din străinătate, care poluează peste medie, au făcut ca zeci de mii de români să îşi înmatriculeze maşinile în Bulgaria. Conform Poliţiei Rutiere, în primăvara acestui an în trafic fuseseră oprite aproape 20.000 de maşini cu numere de Bulgaria, conduse de români. Statistica nu are însă valoare exhaustivă, pentru că Poliţia poate să strângă aceste cifre doar bazându-se pe numărul autovehiculelor oprite în trafic.
Înmatricularea în Bulgaria are riscurile ei, însă costă mult mai puţin, în jurul a 500 de euro indiferent de maşină. Practic, proprietarul român trece maşina pe numele firmei bulgăreşti, care încheie un contract de comodat cu şoferul român, dându-i maşina în folosinţă. Cel mai adesea, firmele care se ocupă cu acest lucru sunt deţinute de români sau au relaţii strânse cu România, prin intermediari. Riscul este că, în acte, maşina aparţine firmei bulgăreşti, care poate face ce vrea cu ea.
Poliţia Rutieră lua în calcul, în acest an, să înainteze o propunere legislativă care să limiteze dreptul autoturismelor înmatriculate în străinătate să circule mai mult de trei luni pe teritoriul României. Acest lucru ar elimina portiţa bulgărească de scăpare a şoferilor români din faţa taxei auto. Iniţiativa pune însă probleme din punct de vedere al legislaţiei europene care garantează dreptul la liberă circulaţie prin statele UE.
Cât a câştigat statul de pe urma taxei auto
În perioada 2009-2012, estimările Guvernului arată că statul a încasat din taxa auto, indiferent de forma acesteia, venituri totale de circa 4,5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro. Banii s-au dus către Fondul de Mediu, pentru a fi folosiţi la finanţarea unor programe şi proiecte pentru protecţia mediului, precum Programul Rabla, Casa Verde, dar şi construcţia de parcuri în zonele care duc lipsă de spaţii verzi.
Totodată, statul a şi pierdut bani din cauza bâlbâielilor legislative ale Guvernului PDL şi miniştrilor Mediului numiţi de UDMR. Premierul Victor Ponta a declarat că statul trebuie să dea înapoi proprietarilor de autovehicule care au dat statul în judecată, din cauza taxei auto percepute ilegal, o sumă totală de 400 milioane euro.
Pe rolul instanţelor judecătoreşti sunt înregistrate aproximativ 80.600 dosare deschise în 2011-2012 pentru restituirea taxei de poluare auto, a mai spus premierul în luna octombrie.

Victor Ponta: Vom lua și decizii care îi vor supăra pe oameni

Anul 2013 va fi unul dificil, în care Guvernul va face şi reforme ce nu sunt "pe placul" electoratului, dar care sunt necesare pentru viitorul ţării, a anunțat premierul Victor Ponta.

"În mod sigur anul viitor este un an dificil, dar, din fericire, avem stabilitate şi putem gândi lucrurile nu pentru o lună sau două, ci pentru patru ani. Asta înseamnă că vor fi decizii care nu ne vor atrage laude, prin care vom supăra oameni. Important este să avem o linie foarte clară şi să luăm toate deciziile, unele mai dureroase, altele mai puţin dureroase, pentru ca judeţul Gorj, dar şi toată ţara, să meargă în direcţia cea bună", a declarat Victor Ponta, la Târgu Jiu,

Premierul a precizat că dificultatea aplicării unor reforme vine din problemele existente la nivel european, el menţionând că, "din fericire", România are prognozată o creştere economică.

De asemenea, acesta a menţionat că datoriile care trebuie plătite către FMI, dar şi cele provenite din procesele pe care Guvernul României le-a pierdut cu bugetarii, precum şi cele generate de nerestituirea la timp a proprietăţilor, generează probleme în 2013.
Măsuri care nu sunt pe placul electoratului

"Ar fi păcat o aşa victorie să n-o folosim, în sensul de a face şi lucruri care nu sunt plăcute electoratului, dar care trebuie făcute. 2013 e un an de decizii. Acum nu mai avem nicio scuză, iar eu sunt dispus să îmi asum responsabilitatea pentru toate deciziile de care România are nevoie", a mai spus Ponta.

Premierul a dat ca exemplu de măsuri care nu sunt pe placul electoratului nemajorarea salariilor cu mai mult decât a fost în 2012, neplata celor care "s-au trezit" revoluţionari după ce s-a terminat Revoluţia, restructurarea ministerelor şi a companiilor de stat.

"Sunt dispus acum să iau deciziile care nu s-au mai luat din 2004 încoace. Sunt decizii importante de restructurare a ceea ce înseamnă administraţia românească, modul de cheltuire a banilor publici, modul de colectare a banilor. Vor fi destui oameni nemulţumiţi, dar important este dacă luăm deciziile corecte pentru cei mai mulţi dintre români", a spus Ponta.

GUVERNUL PONTA 2 Daniel Constantin, omul lui Voiculescu, rămâne la Agricultură

Ocupant al aceleiaşi funcţii în cabinetul Ponta I, Daniel Constantin (34 de ani), preşedintele Partidului Conservator (PC), şi-a început activitatea la Ministerul Agriculturii în anul 2003, la numai 25 de ani, când a fost numit consilier la Cabinetul Secretarului de Stat pentru Integrare Europeană din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.

În perioada 2003-2006 a fost coordonatorul Corpului Consilierilor de Integrare Europeană din cadrul Ministerului Integrării Europene. Înainte de a fi numit ministru al Agriculturii în mai 2012 în cadrul vechiului Guvern, Constantin a deţinut funcţia de director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Ministrul a absolvit Facultatea de Zootehnie, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti şi are un masterat un domeniu.

Legătura lui Constantin cu Dan Voiculescu este de notorietate.

Constantin a fost ales preşedinte al PC în 2010, după retragerea lui Dan Voiculescu. De altfel, de la acesta a şi împrumutat în 2007 suma de 100.000 de euro pentru a-şi construi o casă la Corbeanca, bani pe care a promis să-i înapoieze în tranşe, în perioada 2008 – 2016. Un an mai târziu, ministrul Agriculturii a mai împrumutat de la Voiculescu încă 195.000 de euro.

Situaţia este cu atât mai delicată cu cât Ministerul Agriculturii se află într-un litigiu cu grupul de firme GRIVCO, controlat de Voiculescu, pentru recuperarea unui prejudiciu de 60 de milioane de euro. Această sumă reprezintă valoarea pagubei pe care GRIVCO ar fi produs-o Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), aflat în directa subordonare a Ministerului Agriculturii.